Agreena ApS și Ambasada Regală a Danemarcei la București au organizat, marți, 17 ianuarie, la sediul Ambasadei, evenimentul “Agricultură Regenerativă pentru Dezvoltare Economică”. Dezbaterea a avut ca temă centrală practicile sustenabile în agricultură și modul în care acestea combat schimbările climatice, oferindu-le fermierilor beneficii economice.
Evenimentul a fost moderat de Mihaela Monica Vasile, Market Lead Agreena România. Printre speakerii invitați s-au numărat Simon Haldrup – Cofondator & CEO Agreena, Uffe Balslev – Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar E.S., Cristiana Lucia Constantinescu – Director al Direcției Coordonare Programe – AFIR, Valeriu Tabără – Academician și Președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice, Aurel Badiu – Vicepreședinte și Prof. Univ. Dr. Ing. în cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice, alături de Anca Mihaela Isac – Director Economic – Frizon Group și Alexandru Haită, administratorul fermei Alvalex.
„Agricultura este singura industrie care poate genera emisii de carbon, având în același timp capacitatea de a stoca carbonul în sol. Totodată, este industria care are potențialul de a veni în preîntâmpinarea schimbărilor climatice, creând o nouă sursă de venituri pentru fermieri. În ultimii ani, UE a început să dezvolte partea legislativă a pieței de carbon și să găsească soluții pentru fermieri și mediul înconjurător”, a declarat Mihaela Monica Vasile, Market Lead Agreena România.
Noua politică agricolă comună, care a început la 1 ianuarie 2023, este concepută pentru a modela tranziția către un sector agricol european durabil, rezilient și modern. Agricultura din țara noastră beneficiază de susținere financiară de peste 15 miliarde de euro prin Planul Național Strategic, valabil pe următorii patru ani. O parte din aceste fonduri vor fi destinate agriculturii regenerative, a punctat Cristiana Lucia Constantinescu, Director al Direcției Coordonare Programe din cadrul AFIR.
„Avem trei ecoscheme noi, două dintre ele dedicate practicilor de mediu. Una dintre ele este axată pe practicile de teren arabil și cealaltă destinată practicării unei agriculturi pentru fermele mici. Am încercat să le oferim fermierilor noi posibilități care pot contribui la atingerea obiectivelor agriculturii durabile pe termen lung. Fermierii trebuie să aplice această tehnologie pe o suprafață de minim 50% din suprafața cultivată și aici vorbim de fermele care au mai mult de 10 hectare. O altă condiție specifică a acestei ecoscheme este diversificarea culturilor din teren arabil sau plantarea a minimum doi arbori anual pe exploatație”, a adăugat Cristiana Lucia Constantinescu.
O altă soluție pentru fermieriii care își doresc menținerea profitabilității în fermă si echilibrarea pierderilor cauzate de contextul economic dificil și de schimbările climatice sunt sistemele de certificare a carbonului din sol, precum AgreenaCarbon.
„Fermierii sunt eroii schimbărilor climatice. Este nevoie de ambiție și voință din partea acestora, dar și de susținere economică. O treime din terenul global este teren arabil. Cu toate acestea, sunt câteva provocări pentru a face marele pas de la o agricultură clasică la una regenerativă. Fermierii au nevoie de sprijin financiar și de acces la cele mai recente cercetări și standarde din domeniul științific. Avem o oportunitate extraordinară care ne așteaptă – să facem tranziția agriculturii pentru a satisface cererea de aprovizionare cu alimente pentru o populație în creștere, având în același timp un impact asupra climei prin agricultura regenerativă”, a declarat Simon Haldrup, Cofondator & CEO Agreena, în cadrul evenimentului.
AgreenaCarbon îi ajută pe fermieri să acopere costurile tranziției către practicile regenerative. Opinia unuia dintre fermierii participanți, Alexandru Haită – SC Alvalex SRL, Călinești, județul Teleorman, a menționat că tranziția către practicile agricole sustenabile pot reprezenta o soluție pentru adaptarea la schimbările climatice.
„Am început să studiez agricultura regenerativă încă din 2009. Locația în care exploatăm are un teren dificil, 40% argilă, exces de umiditate. În 2018 am avut posibilitatea de a pune în aplicare un plan de tranziție, de la agricultura clasică la cea conservativă pe tipul de sol din fermă. Este important ca fermierii să se adapteze schimbărilor climatice, de aceea trebuie să beneficiem de oportunitățile economice. În viitorul apropiat, când UE va atinge aria în care ne vom apropia de acel CO2 per total industrie, certificatele de carbon vor avea o pondere mult mai mare”, a explicat Alexandru Haită.
AgreenaCarbon folosește o metodologie mixtă care poate folosită și de fermierii care operează la o scară mai mică. Aceasta stochează timp de cinci ani datele despre sol și cuantifică valorile de referință ale emisiilor de gaze cu efect de seră ale fermierilor, aliniate cu cele mai recente orientări IPCC ale Organizației Națiunilor Unite, monitorizează și raportează reducerile de GES și emisiile de carbon.
„Știm că fermierii sunt, totodată, și antreprenori. Tocmai de aceea le oferim flexibilitate în luarea deciziilor pentru a face tranziția în ritmul propriu. Ei sunt cei care decid parcelele care intră în program și ce practici adoptă. În cele din urmă, le oferim fermierilor control asupra certificatelor, aceștia putând să le păstreze în scop propriu – le pot vinde, sau pot utiliza rețeaua Agreena să le vândă pentru ei”, a declarat Simon Haldrup, CEO și cofondator al companiei de certificare a carbonului din sol, Agreena.
Compania Agreena vizează intensificarea activității în România, unde administrează 10% din totalul hectarelor gestionate la nivel european și își propune să sprijine fermierii români în tranziția către o agricultură conservativă, prin intermediul căreia să reducă intervențiile de la nivelul solului.
Be the first to comment