Traficul intens și poluarea sunt probleme cu care se confruntă majoritatea metropolelor lumii, inclusiv cele din România. Soluțiile pentru gestionarea eficientă a acestor situații sunt variate, unele chiar surprinzătoare. Mari orașe europene precum Viena, Paris, Amsterdam, Copenhaga, Londra sau Barcelona practică o politică a limitării numărului locurilor de parcare în dezvoltările imobiliare noi, mai ales în zonele cu infrastructură de transport bine dezvoltată. Prin aceste măsuri se urmărește încurajarea mobilității urbane alternative, cu efecte pozitive multiple atât pentru mediu, cât și pentru locuitori.
Astfel, în Amsterdam, pentru noile dezvoltări rezidențiale, numărul maxim de locuri de parcare permis este redus la zero în zonele centrale și se poate ajunge la 0,5 locuri de parcare/unitate rezidențială în cele limitrofe. Copenhaga alocă un loc de parcare pentru două unități rezidențiale noi, în zonele cu acces bun la transportul public. O situație similară se întâlnește și la Zürich. La Paris și Barcelona, limita maximă în noile dezvoltări este stabilită la 0,5/unitate rezidențială în zonele bine conectate, în timp ce la Londra, standardele variază de la 0,1 până la 0,3 locuri de parcare/unitate rezidențială în construcții noi. În Viena, dezvoltatorii nu au voie să construiască mai mult de un loc de parcare/unitate de locuit. Orașul oferă și suport Park & Ride pentru a încuraja utilizarea transportului public. Scopul acestor parcări este să stimuleze șoferii din suburbii să lase mașinile în afara orașului și să circule cu transportul în comun. Facilități Park & Ride sunt și în București, dar acestea nu sunt utilizate, pentru că cele mai multe ansambluri rezidențiale din zonele limitrofe au un număr foarte mare de locuri de parcare, consecință a faptului că dezvoltatorii imobiliari au obligația, prin lege, să furnizeze un număr de locuri de parcare cu 20% mai mare decât cel al locuințelor livrate.
„Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, între 2020 și 2023 s-au finalizat în București circa 80.000 de locuințe în clădiri rezidențiale noi. Asta se traduce în 100.000 de noi locuri de parcare construite în aceste ansambluri, doar în ultimii trei ani. Cea mai mare parte a acestor locuințe a fost construită în afara inelului central al Bucureștiului, iar o bună parte dintre ele se află la periferia orașului. 100.000 de noi locuri de parcare, în zonele din afara inelului central, în trei ani! Aceste locuri de parcare nu sunt construite pentru că există o cerere a pieței, ci pentru că realizarea lor este o obligație legală. Pentru că numărul de locuri de parcare nu este calibrat cu cererea – care e semnificativ mai scăzută – ele ajung să fie vândute chiar sub prețul de construire. Vânzarea locurilor de parcare la prețuri mici încurajează clienții ansamblurilor rezidențiale noi să achiziționeze și locuri de parcare, chiar dacă infrastructura de transport în comun din zona acestor proiecte este în unele cazuri bine dezvoltată. Astfel, legislația actuală ce prevede realizarea unui număr de locuri de parcare mai mare decât numărul de apartamente pentru fiecare ansamblu rezidențial nou construit duce la creșterea numărului de mașini în București”, spune Adrian Stoichină, co-CEO Prima Development Group, unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari din România, din sectorul rezidențial, după numărul de unități livrate anual.
Deși poate părea surprinzător, limitarea numărului locurilor de parcare în dezvoltările imobiliare noi aduce avantaje palpabile. Iată cinci dintre acestea:
- Locuințe mai accesibile
Există o legătură între prețurile pe care clienții trebuie să le plătească pentru locuințe și cuantumul locurilor de parcare la ansamblurile rezidențiale noi. Dacă nu ar exista obligativitatea ca numărul acestora să fie atât de mare, costurile de construcție ar fi mai mici. Drept urmare, locuințele ar avea un preț mai accesibil pentru cei care vor să le achiziționeze.
- Reducerea poluării și protecția mediului prin sprijinirea dezvoltării sustenabile
Limitarea locurilor de parcare încurajează utilizarea alternativelor mai puțin poluante, cum ar fi transportul public și bicicletele. Astfel, se reduce poluarea prin scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră și se promovează un stil de viață mai sănătos. Utilizarea soluțiilor de transport partajat, precum car-sharing-ul sau ride-sharing-ul și încurajarea trecerii la vehicule electrice, cu impact pozitiv asupra mediului sunt alte efecte vizate ale limitării superioare a locurilor de parcare.
- Stimularea utilizării transportului public și mobilității alternative
Bucureștiul are deja în plan realizarea unei rețele majore de 150 km de piste pentru biciclete și a unei rețele secundare de 415 km până în 2035. În marile orașe europene, stimularea folosirii transportului alternativ se realizează atât prin dezvoltarea infrastructurii necesare, cât și prin măsuri complementare, ca reducerea locurilor de parcare la noile proiecte rezidențiale.
- Beneficii pentru bugetul familiei
Politica de limitare a numărului de locuri de parcare pentru ansamblurile rezidențiale noi are ca efect economisirea costurilor de întreținere a mașinii. Multe familii ar putea să renunțe la achiziționarea unei a doua mașini, ceea ce ar reduce cheltuielile legate de combustibil, întreținere, asigurări și alte costuri asociate.
- Optimizarea spațiului urban
Limitarea numărului locurilor de parcare pentru proiectele noi duce la folosirea mai eficientă a terenurilor. Spațiul care ar fi fost destinat unor parcări mai mari poate fi utilizat pentru alte nevoi, cum ar fi locuințe, spații comerciale sau infrastructuri publice. Acest lucru poate contribui la o dezvoltare urbană mai eficientă și la evitarea extinderii necontrolate a orașelor.
Be the first to comment