Studiu EIT Food: Mulți români sunt neîncrezători în beneficiile de sănătate de pe ambalajele produselor alimentare

Românii sunt neîncrezători când vine vorba de beneficiile pentru sănătate menționate pe ambalajele produselor alimentare, fiind de părere că majoritatea nu sunt neapărat reale deși folosirea lor este reglementată la nivel european, arată un studiu realizat de o echipă multinațională la inițiativa EIT Food, cel mai mare ecosistem de inovare în domeniul alimentar. Astfel, pentru a simplifica limbajul folosit pe etichetele produselor alimentare și pentru a crește încrederea românilor în informațiile de pe ambalaje, EIT Food lansează proiectul Health Claims Unpacked, sprijinind consumatorii să aleagă corect și informat.

Studiul realizat de EIT Food indică faptul că la nivel european consumatorii au adesea dificultăți în a înțelege mențiunile legate de beneficiile pentru sănătate prezentate pe ambalajele produselor alimentare din cauza limbajului greoi. Afirmațiile cu privire la beneficiile alimentelor cresc confuzia consumatorului și scad încrederea în alimentele pe care le cumpără.

Proiectul european Health Claims Unpacked, realizat de EIT Food, susținut de European Institute of Innovation and Technology (EIT), investighează modalități prin care pot simplifica afirmațiile legate de beneficiile de sănătate ale alimentelor pentru consumatorii europeni. Proiectul propune o abordare de tip gamification prin intermediul platformei Health Claims Unpacked unde consumatorul poate participa în diverse activități care ajută specialiștii să înțeleagă provocările consumatorilor români și, implicit, să găsească modalități mai simple de comunicare a unor informații cu bază științifică.

„Cu cât sunt mai multe explicații pe eticheta unui produs și cu cât se menționează mai multe că este aprobat de o anumită autoritate, cu atât ridică mai multe suspiciuni”, a răspuns un consumator de origine română în cadrul studiului.

Orice menționare a beneficiilor de sănătate pe ambalajele alimentare din România este reglementată de Uniunea Europeană care prevede că producătorii pot folosi doar mențiunile aprobate care se bazează pe dovezi științifice. Lista conține însă multe afirmații exprimate într-un limbaj dens, științific, greu de înțeles pentru consumatori.

EIT Food a acordat prioritate țărilor din Europa de Est, precum România și Ungaria, atunci când vine vorba de cercetarea alimentației sănătoase.

„Ne lipsește de fapt o educație când vine vorba de industria alimentară și avem nevoie de cineva care ne-ar putea învăța cum să mâncăm sănătos”, a spus un alt consumator român în cadrul studiului realizat de echipa Health Claims Unpacked.

O modalitate prin care consumatorii pot afla despre beneficiile pentru sănătate ale alimentelor este din mențiunile autorizate care apar pe ambalajele alimentare. Cu toate acestea, din cauza inflexibilității reglementărilor care guvernează formularea acestor afirmații, mulți consumatori nu le înțeleg, motiv pentru care mulți producători din România și țările învecinate sunt reticenți în a le folosi.

„Aflând ce cred consumatorii din România despre mențiunile de sănătate, putem afla cum ar putea fi reformulate pentru a le face mai ușor de înțeles și mai educative. La sfârșitul zilei, acest lucru ar putea duce la oamenii să facă alegeri mai sănătoase. Toți cei care vizitează platforma Health Claims Unpacked ne vor ajuta să înțelegem nevoile și preferințele consumatorilor români”, a spus profesorul Rodney Jones de la Universitatea Reading, liderul proiectului.

Finanțat de European Institute of Innovation and Technology, proiectul propune o abordare sociolingvistică asupra modului în care sunt formulate beneficiile alimentelor alimentare asupra sănătății. Platforma a fost gândită ca un spațiu în care consumatorii să vorbească deschis despre motivațiile care stau la baza achiziționării anumitor produse alimentare în detrimentul altora.

Echipa multinațională este condusă de cadre universitare de la Universitatea Reading din Marea Britanie, susținută de cercetătorii și experții de la Universitatea Tehnică din München, Fundația Britanică pentru Nutriție, Institutul de Reproducere Animală și Cercetare Alimentară a Academiei Polone de Științe, Maspex și Foodmaestro.