Primele contracte din România finanțate prin PNRR au fost semnate de Ministerul Dezvoltării

Cseke Attila. FOTO Guvernul României

Primele 7 contracte din România, finanțate din Planul National de Redresare și Reziliență, în valoare de peste 92 milioane de lei, au fost semnate, astăzi, de ministrul dezvoltării, Cseke Attila, în prezența prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă.

Contractele încheiate între autorități publice locale și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației vizează renovarea integrată a clădirilor, iar valoarea totală a acestora este de 92.796.724,19 lei.

„Am invitat la Palatul Victoria reprezentanți ai autorităților din teritoriu să semneze, împreună cu domnul ministru Cseke, finanțarea proiectelor de creștere a eficienței energetice pentru obiective publice locale. Este semnalul susținerii pe care Guvernul României o acordă comunităților locale, aflate cel mai aproape de cetățeni. Avem nevoie de un parteneriat strâns pentru ca resursele europene să ajungă la comunități, la români. Felicit primăriile și consiliile județene care au semnat, azi, șapte proiecte care vor primi finanțare de peste 92 de milioane de lei. Însă, asemenea lor, alte 1.430 de proiecte din toată țara vor avea la dispoziție peste 2,4 miliarde de euro, din PNRR și din surse naționale, pentru reabilitarea blocurilor de locuințe și a școlilor, unităților sanitare și clădirilor publice din toată țara”, a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă.

“De la punerea în transparență a ghidului solicitantului, acum mai puțin de patru luni, am ajuns, într-un timp record, la semnarea contractelor. Guvernul României, prin Ministerul Dezvoltării, a pus la dispoziția autorităților locale proceduri transparente și o platformă digitală pentru depunerea cererilor de finanțare, care au asigurat o procedură expeditivă. Felicit autoritățile locale pentru promptitudinea și profesionalismul de care au dat dovadă. În curând, vom vedea primele clădiri care intră în renovare” – a declarat Cseke Attila.

Contractele de finanțare semnate astăzi vizează:

  • renovarea integrată a corpurilor de clădire C1 și C2 ale Liceului Teoretic “Mihail Kogălniceanu” din comuna Mihail Kogălniceanu (jud. Constanța) – 15.478.862,07 lei;
  • reabilitarea și modernizarea Școlii gimnaziale Băcel dincomuna Chichiș (jud. Covasna) – 2.692.694,26 lei;
  • reabilitarea, modernizarea și dotarea sediului Primăriei din comuna Bârca (jud. Dolj) – 6.233.394,48 lei;
  • renovarea integrată și consolidarea sediului Primăriei din comuna Brebeni (jud. Olt) – 2.676.339,86 lei;
  • reabilitarea și eficientizarea termică a clădirii Primăriei din municipiul Fălticeni (jud. Suceava) – 6.784.047,70 lei;
  • renovarea integrată a Colegiului Național “Vasile Alecsandri” Bacău – 29.680.208,66 lei;
  • creșterea eficienței energetice a sediului administrativ al Consiliului Județean Satu Mare – 29.251.177,16 lei.

Ministrul a amintit: în perioada 1 aprilie – 30 mai 2022, au fost depuse peste 1.437 de cereri de finanțare, iar fondul total de peste 2 miliarde de euro a fost accesat integral și depășit.

După cum este cunoscut, prin Componenta C5, România beneficiază de fonduri pentru eficientizarea energetică, asigurarea siguranței seismice și la incendiu a 4.333 blocuri de locuințe și clădiri publice. Ministerul asigură și o supracontractare cu 30% a acestor fonduri, în vederea accesării integrale de către România a finanțării europene. Termenul estimat pentru finalizarea etapei de verificare este 31 iulie 2022.

 

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției, companiei sau agenției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația BizPLUS.ro, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe bizplus.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*