„Caravana filmului românesc – Cartea și filmul” revine în Râmnicu Vâlcea

„Caravana filmului românesc – Cartea și filmul” revine în „oraşul domnesc” Râmnicu Vâlcea. Şi cum altfel decât cu filme de colecție ne-am putea prezenta la ceas aniversar, când se împlinesc 635 de când un document de la curtea lui Mircea cel Bătrân amintea locul? Şi unde altundeva decât în parcul ce poartă numele marelui voievod?

Vineri, 19 mai, ora 21.15: Imposibila Iubire

Scenariul și regia: Constantin Vaeni; (după romanul Intrusul de Marin Preda)

Cu: Șerban Ionescu, Amza Pelea, Irina Petrescu, Tora Vasilescu

Când a apărut în librăriile din România, romanul Intrusul de Marin Preda a stârnit uimire între cititori, fiindcă nu „corespundea” imperativelor ideologice ale regimului şi era, deci, uimitor că volumul văzuse totuşi lumina tiparului. „Minunea” s-a produs probabil fiindcă anul 1968 a fost un fel de apogeu al relativei şi scurtei liberalizări din perioada comunistă, dar şi pentru că acțiunea era plasată în vremea cea mai întunecată a regimului, sfârşitul anilor ’50 dejişti, de care recent-alesul Ceauşescu dorea să se delimiteze.

În 1983, când situația (re)devenise irespirabilă în România, Constantin Vaeni alege tocmai acest roman „neconform” normelor ideologice, pentru a-l ecraniza. Aşa intră în cinematografia română, constructorii de oraş care nu debitează lozinci, construiesc cam haotic şi nu sunt „luminați” de tovarăşi trimişi de la centru.

Realismul din romanul lui Marin Preda infuzează şi pelicula cinematografică – personajele sunt vii, vorbesc pe limba lor, nu pe cea a partidului, îşi trăiesc viața lor, nu pe cea trasată de regim. Sunt oameni, nu „oamenii noi” ai regimului. Şi tocmai de aceea, atunci când tragedia îl loveşte, personajul principal se vede părăsit de ceilalți, nu susținut tovărăşeşte. Este un intrus.

La timpul ei, cartea s-a dovedit un gest de respect a propriei creații, din partea autorului, aşa cum şi filmul nu se va înscrie, şi el la timpul său, pe linia epopeilor de constructii socialiste, ca majoritatea celorlalte. Şi aceasta, fără ca cei doi autori, de roman şi de film, să fi fost disidenți ai regimului.

Sâmbătă, 20 mai, ora 21.15: Funeralii Fericite

Regia: Horațiu Mălăele; Scenariul: Adrian Lustig;

Cu: Horaţiu Mălăele, Crina Semciuc, Igor Caras-Romanov, Mihai Gruia Sandu

Când vezi numele actorului Horațiu Mălăele pe afiş, poți fi sigur că vei râde cu poftă şi inteligent. Când vezi numele lui Horațiu Mălăele de două ori pe afiş, şi ca actor, şi ca regizor, poți fi sigur că vei vedea o comedie la pătrat. Cu trei prieteni lipiți de pahar, goniți de o razie, din cârciuma bucureşteană unde se chercheleau.

Căci ce altceva puteau să facă decât să fugă, fiindcă prietenii românului întors din Franța, de la construcții, desigur, nu erau prea prieteni cu legea, nici bulgarul mic contrabandist, nici rusul care lucrează la negru în România, că n-are permis de şedere.

Ei, şi goniți ei aşa, ajung într-o tabără de romi, unde o ghicitoare le zice de bine, adică le spune exact când şi cum vor muri. Şi de aici începe distracția!

Şi ca şi cum toate acestea nu erau de ajuns, Mălăele, cunoscut ca fiind afon, trage o cântare pentru prima oară în viața lui pe scenă şi pe ecran.

Aşa că dați crezare titlului în răspăr al filmului şi nu ratați întâlnirea cu unul din cei mai subtili comedieni ai României!

Duminică, 21 mai, ora 21.15: Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război

Regia: Sergiu Nicolaescu; Scenariul: Sergiu Nicolaescu şi Anusavan Salamanian

Cu: Ioana Pacula, Vladimir Găitan, Sergiu Nicolaescu, Gheorghe Dinică

Acesta este filmul cu care Sergiu Nicolaescu ar fi vrut să debuteze în lungmetraj, dar forurile de partid ce controlau cultura nu au fost de acord, aşa că a debutat, în 1967, cu o mare producție istorică, Dacii.

Istoria apare însă şi în această peliculă lansată în cinematografe în 1980, anume luptele din primul război mondial, la care ia parte locotenentul Tudor Gheorghiu (Vladimir Găitan, cu vocea lui Florian Pittiş), luptător merituos, care este însă obsedat de iubirea sa pentru o soție (Joanna Pacula, cu vocea Adinei Popescu) pe care o consideră, cu intermitențe, necredincioasă.

Şi tocmai acest chin al incertitudinii, reflectat de regizor mai curând în latura sa faptică, decât în cea psihologică, îl conduce la neîndeplinirea unui ordin, ce-l va aduce în fața curții marțiale. Pentru o faptă pe care el însuşi o mărturiseşte, asumându-şi greşeala şi acceptând pedeapsa capitală.

Acesta este primul rol pe care tânăra actriță poloneză Joanna Pacula l-a jucat într-un film, înainte de a deveni vedetă la Hollywood, aşa că se poate spune că şi-a început cariera în România.

Cei care cred că, văzând filmul (vizionat de peste 3 milioane de spectatori în cinematografele româneşti), pot să nu mai citească romanul, se înşală, fiindcă regizorul şi-a construit propriul fir narativ, care nu merge paralel cu cel al operei scrise, având chiar un final complet diferit. Nici personajele nu poartă aceleaşi nume ca în roman. Dar atmosfera epocii, în latura ei superficială, de „înaltă” societate, dar şi în aspectul ei grav, de câmp de luptă în război, preia din roman elemente care să îi asigure coerența.

O contribuție importantă la acest tablou de epocă l-au avut costumele sofisticate, create de Doina Levintza, care a şi luat premiul ACIN pentru ele, ca şi calitatea imaginii semnate de Nicolae Girardi, cu o lumină caldă, ca o catifea, în scenele de societate şi de iubire dintre soți şi cu accente întunecate, ca o stofă cazonă, în scenele de luptă, în care Sergiu Nicolaescu era maestru.

Scopul „Caravanei filmului românesc – Cartea și filmul / Capodopere ale cinematografiei naţionale”, proiect aflat la a X-a ediție, este acela de a promova filmul românesc, aducând un omagiu cinematografiei naţionale şi cineaştilor români, fiind singura caravana care promovează exclusiv filmul românesc din toate timpurile. „Caravana filmului românesc” aduce filmul românesc în atenția spectatorilor, promovându-l într-o manieră accesibilă. Filme de patrimoniu şi succese ale ultimilor ani, toate sunt prezentate publicului din toate oraşele ţării, mari şi mici, în spaţii diverse. Aceste evenimente, rememorând marile momente ale istoriei şi ale prezentului filmului românesc, contribuie la formarea unei culturi cinematografice a publicului tânăr și le aduce spectatorilor cinefili bucuria revederii marilor creații cinematografice românești.

Asociaţia CineCultura (www.asociatiacinecultura.ro), în parteneriat cu MDV AUDIO STUDIO (www.mdvstudio.ro) şi Digifilm Design, a organizat, începând din vara anului 2013, CARAVANA FILMULUI ROMÂNESC, proiect ce s-a derulat, la nivel naţional, prin cele două secţiuni ale sale: Capodopere ale cinematografiei naţionale şi Cartea şi filmul.

În cei nouă ani de existenţă, Caravana filmului românesc a ajuns în peste 45 de oraşe, având un număr aproximav de 200.000 de spectatori şi consemnând peste 3.000 de referiri în presa locală şi naţională. În cadrul Caravanei, toate filmele au fost prezentate la o calitate artistică şi tehnică de excepţie, fiind refăcute ca sunet şi  imagine.