Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Barna Tánczos, și ministrul afacerilor interne, Lucian Bode, au susținut astăzi o conferință de presă comună în cadrul căreia au prezentat rezultatele la un an de la implementarea sistemului informatic de monitorizare a trasabilități lemnului – SUMAL 2.0, activitatea de control în domeniul silvic în anul 2021, precum și noutățile legate de punctele de trecere a frontierei de stat pentru transferurile de deșeuri și mărfuri/bunuri second hand.
„Astăzi, la un an de la implementare, pot să afirm că SUMAL 2.0 este un succes, pentru că avem un sistem stabil în care lucrează zeci de mii de operatori şi care ne oferă informaţiile de care avem nevoie în privinţa trasabilităţii masei lemnoase. În primul an de funcționare aplicația mobilă Inspectorul Pădurilor și portalul web cu același nume au avut, în total, peste 150.000 de utilizatori și nu mai puțin de 6,8 milioane interogări în sistem. Toate aceste verificări făcute de cetățeni au generat un număr de 4.985 apeluri la 112. În urma acestor apeluri, dispecerii noștri au identificat 1.308 transporturi potențial ilegale, care au fost verificate de agenții din teren. În urma verificărilor, 267 de transporturi au fost confirmate ca fiind ilegale, iar responsabilii au suferit consecințele legale. Aceste apeluri au condus la verificarea mult mai riguroasă a rapoartelor mult mai riguros, s-au verificat camioanele, numere de înmatriculare şi de fiecare dată când s-a constatat o ilegalitate, acele mijloace de transport au fost oprite şi s-au întocmit documentele de rigoare pentru tragerea la răspundere a acestor persoane” – a declarat ministrul mediului, apelor și pădurilor, Barna Tánczos.
Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor beneficiază de un buget total de 46 milioane de euro pentru dezvoltarea SUMAL 2.0 în următorii ani. Astfel, vor fi realizate: un sistem național de monitorizare video, prin intermediul căruia să se genereze alerte în cazul unui transport ilegal de materiale lemnoase, un sistem de implementare a imaginilor satelitare, ce va avea ca scop îmbunătățirea capacității ministerului în gestionarea realizării monitorizării exploatării vegetației forestiere și implementarea unui sistem operațional, precum și un sistem de integrare a suprafețelor de vegetație forestieră.
În ceea ce privește acțiunile de control, la nivel național, au fost realizate 234.505 de astfel de acțiuni în domeniul silvic, de angajații Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, inspectorii Gărzilor Forestiere și personalul cu atribuții de control din RNP Romsilva și ocoalele silvice de regim.
„Protejarea, siguranța și integritatea fondului forestier național reprezintă linii de acțiune prioritare pentru Guvernul României. Dacă vorbim de infracțiuni identificate, numărul acestora aproape că se dublează, de la 3.050 în 2020 la 5.534 în 2021. Majoritatea infracțiunilor care au fost comise au vizat tăierea fără drept de arbori (5.452). Motivul pentru care avem mai puține contravenții identificate în 2021 față de 2020, dar mai multe infracțiuni constatate, are la bază modificările aduse Codului Silvic la începutul anului, când mai multe fapte care până atunci erau încadrate la contravenții au fost trecute la infracțiuni. Tot în anul 2021 s-au aplicat amenzi în valoare de peste 15 milioane lei, s-a confiscat un volum de cca 27.000 mc, iar valoarea prejudiciului din tăieri fără drept de arbori a fost de peste 49 milioane lei”, a subliniat Barna Tánczos, ministrul mediului, apelor și pădurilor.
Totodată, volumul total rezultat din tăieri ilegale în 2021 a fost de 108.391 mc, la jumătate față de anul 2020, când a fost vorba de 213.425 mc.
De asemenea, în cadrul conferinței de presă, au fost prezentate și rezultatele controlului realizat pe raza Ocolului Silvic Poieni, din județul Maramureș, în urma căruia au fost constatate 20 infracțiuni, au fost aplicate 50 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 174.500 lei, prevăzute și sancționate de Legea nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, confiscarea unui volum total de 528,21 mc material lemnos, în valoare de 129.628,43 lei, precum și alte nereguli. Acțiunile de control realizate cu sprijinul reprezentanților Ministerului Afacerilor Interne au vizat activitatea de administrare a pădurilor, precum și verificarea activităților agenților economici implicați.
„În 2021, comparativ cu 2020, s-a înregistrat un puternic trend ascendent la nivelul a trei indicatori: creșterea cu 46% a numărului de infracțiuni constatate, peste 12.000 (față de aprox 8400 în anul 2020), creșterea cu 40% a dosarelor penale înregistrate, peste 11.600 (față de 8300 în anul 2020), creșterea cu 47% a dosarelor penale soluționate, peste 6500 (față de 4400 în anul 2020). Trebuie să creştem mai mult eficienţa acţiunilor comune în sistem integrat, pe această zonă pentru a limita acest fenomen care a fost încadrat şi constituie o ameninţare la adresa securităţii naţionale a României. În acest efort comun de contracarare a fenomenului infracţional pe componenta silvică, parteneriatul cu societatea civilă şi cu cetăţenii are o contribuţie semnificativă“, a declarat Lucian Bode, ministrul afacerilor interne.
Acesta a precizat că în prezent se află în lucru peste 23.500 de dosare penale pentru infracţiuni la regimul silvic.
Ministrul Barna Tánczos a respins acuzațiile potrivit cărora SUMAL 2.0 a dus la creșterea prețului la lemn în România și a spus că sistemul a redus considerabil marja de manevră pentru cei care efectuau transporturi ilegale. Acesta a anunțat că SUMAL 2.0 va mai suferi modificări și va fi dezvoltat cu noi funcționalități.
„Vom interzice transportul lemnului din pădure pe timp de noapte, astfel încât să reducem riscul de a avea exploatări ilegale din păduri. În același timp, vom automatiza verificările la nivel de 20 mc într-un an pe mijloc de transport, cei care transportă mai mult au obligația de a se înregistra în SUMAL. Obiectivul pentru 2022-2023 este, mai ales la RNP, creșterea cantităților de masă lemnoasă din depozite, să reducem cantitățile vândute pe picior”, a mai spus ministrul mediului, apelor și pădurilor.
În încheierea conferinței, ministrul Barna Tánczos a anunțat că astăzi va fi publicată, în consultare publică, lista celor 15 puncte de trecere a frontierei de stat pentru transporturile de deșeuri sau mărfuri second hand. Acestea vor fi localizate astfel: Stamora-Moravița (TM), Nădlac I și II (AR), Curtici (AR), Borș (BH), Petea (SM), Halmeu (SM), Siret (SV), Albița (VS), portul Galați (GL), Drobeta-Turnu Severin (MH), Calafat (DJ), Giurgiu (GR) și porturile Cernavodă (CT) și Constanța Sud Agigea (CT). Hotârarea de Guvern care a limitat la 15 numărul acestor puncte de trecere a frontierei, stabilind și trasabilitatea obligatorie de la graniţă până la locul unde se va face reciclarea, pentru a elimina posibilitatea ca autocamioanele să se poată deplasa fără GPS, a fost promovată în luna decembrie a anului trecut, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Intene.
„Era nevoie de o astfel de măsură, dat fiind faptul că, în ultimii ani, am constatat împreună o creștere a transporturilor ilegale de deșeuri către țara noastră. Alături de colegii din MAI am creat cadrul legal pentru a controla foarte minuțios toate aceste transporturi și pentru a ne asigura că ele conțin exact ceea ce este prevăzut în documentele de transport. Tot ce nu este înregistrat se va întoarce în țara de proveniență chiar de la graniță, iar transporturile ce se dovedesc a fi în regulă și intră în țară vor fi monitorizate în timp real, până la destinație. Astfel ne vom asigura că România nu devine groapa de gunoi a nimănui și că toată lumea respectă legislația națională și europeană”, a subliniat ministrul Barna Tánczos.
Administraţia Fondului pentru Mediu va urmări cantităţile care intră în țară şi se va asigura că acestea sunt corelate cu capacitatea de reciclare a firmelor la care deşeurile ar trebui să ajungă, punând la dispoziţia utilizatorilor, în mod gratuit, sistemul informatic de asigurare a trasabilităţii deşeurilor (SIATD), în vederea monitorizării şi verificării corectitudinii tranzacţiilor cu deşeuri de ambalaje, în sistemul răspunderii extinse a producătorului.
Be the first to comment