România, în iarnă demografică. Cele 4 soluții Rethink Romania pentru a diminua depopularea accentuată

FOTO KeithJJ

Primele rezultate ale recensământului din 2022 indică o acutizare a crizei demografice. Fenomenul este unul îngrijorător, mai ales că se înscrie într-o tendință de înrăutățire accentuată a principalilor indicatori demografici care se manifestă la nivel european. Conform datelor preliminare oferite de o serie de institute naționale de statistică, numărul nașterilor a scăzut cu peste 5% față de anul 2021 în mai multe state europene, inclusiv în România.

Îmbătrânirea populației care rezultă din scăderea numărului de nașteri este o problemă majoră pentru economiile Europei. Numărul de persoane în vârstă este în creștere în cele mai multe țări, în timp ce numărul de tineri scade. Acest fenomen poate crea dificultăți pentru sistemele de sănătate și de îngrijire a vârstnicilor, precum și pentru sistemele de pensii. De asemenea, apare tendința de limitare a flexibilității bugetare, în condițiile în care statele au mai puține venituri și creșterea economică tinde să sufere de pe urma unei încetiniri agravate de noile condiții demografice.

Ce putem face?

În acest context, Rethink Romania consideră că este urgentă lansarea a 4 măsuri pentru limitarea efectelor crizei demografice. Rethink Romania propune două paliere de acțiune: limitarea impactului crizei economice asupra familiilor și re-orientarea politicilor de imigrație pentru a ține cont de interesele pe termen lung ale societății și ale economiei.

Cele 4 măsuri propuse sunt:

1.Armonizarea vieții de familie cu participarea pe piața muncii prin accesul facil la servicii de îngrijire a copilului ieftine sau gratuite. Acestea ar trebui să fie fizic accesibile, prin crearea de centre de zi alături de principalele locuri de muncă sau prin construcția de creșe în comunitățile dens populate.

2.Oferirea de sprijin financiar pentru familii, pentru a limita impactul financiar al recentului puseu inflaționist. Nivelul acestui sprijin ar trebui să fie suficient de ridicat pentru a limita creșterea riscului de sărăcie în rândul familiilor, luând atât forma ajutoarelor directe, cât și al reducerilor de impozit.

3.Dezvoltarea unor politici de imigrație selective, care să permită creșterea ponderii persoanelor înalt calificate în imigrația non-comunitară. Accentul pus pe nevoile imediate ale pieței muncii ar trebui să fie contrabalansat de o evaluare a potențialului de integrare pe termen lung.

4.Dezvoltarea de programe de integrare pentru imigranții deja prezenți, orientate spre creșterea participării și a flexibilității pe piața muncii, dar și spre limitarea izolării sociale.

În România, problemele demografice au mai fost discutate în spațiul public, mai ales după ce recensământul din 2002 a confirmat apariția unei tendințe accentuate de scădere a populației, însă insuficient, mai ales dacă ne raportăm la gravitatea problemei. De aceea, România are nevoie de politici publice coerente pentru a preveni “iarna demografică” ce se prefigurează. Măsuri precum cele de mai sus ar putea aduce României avantaje competitive la nivel regional inclusiv din punct de vedere economic. În acest sens, Rethink Romania propune o prioritizare a crizei demografice ca temă de discuție, alături de criza climatică și de măsurile politice și economice adoptate în contextul conflictului din Ucraina.

“Una dintre direcțiile strategice de activitate ale Rethink Romania este demografia, alături de educație și mentalitate. În România, problema demografică a fost mult timp sinonimă cu emigrarea crescută, mai ales spre state ale Uniunii Europene. În realitate, situația demografică este una mult mai complexă și depinde de mult mai mulți factori, de la dorința de a avea mai puțini copii din cauza costurilor mari de creștere a acestora la preferințe culturale pentru familii mai mici sau dificultățile de a îmbina cariera cu responsabilitățile de părinte”, a declarat Dragoș Anastasiu, președinte Rethink Romania.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției, companiei sau agenției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația BizPLUS.ro, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe bizplus.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*