În zorii transformării digitale a sectorului financiar, înainte de a avea CBDC-uri (Central Bank Digital Currency/ Moneda digitală a Băncii Centrale) în fiecare stat dezvoltat, autoritățile de reglementare trebuie să fie capabile să vadă imaginea de ansamblu a acestei transformări și să găsească echilibrul între acțiune și inacțiune. De asemenea, băncile centrale trebuie să ofere sprijin în formarea unui cadru de reglementare, primii pași în acest sens fiind de a deschide huburi dedicate inovației, unde actorii din piață pot primi informații necesare dezvoltării.
Sunt opiniile lui Linardo Martinčević, consilierul guvernatorului și coordonator pe segmentul de fintech din cadrul Băncii Naționale a Croației, și a lui Péter Sajtos, coordonatorul departamentului pentru politici de digitalizare din cadrul Băncii Centrale a Ungariei, doi dintre experții financiari invitați de Unchain Fintech Festival să discute despre evoluția industriei, pe 13 și 14 iulie, la Oradea.
În cadrul Unchain Fintech Festival, primul festival dedicat fintech și blockchain din Regiunea ECE, unde se vor reuni experți internaționali din domeniul bancar, împrumuturi, plăți, asigurări, finanțe personale, e-commerce și altele, vor lua cuvântul profesioniști din industria fintech din diverse părți ale lumii, precum Polonia, Suedia și Japonia. Printre subiectele de interes în domeniu se numără și implementarea CBDC-urilor de către state, precum și felul în care ar trebui să acționeze instituțiile de reglementare financiară pentru crearea unui cadru legislativ propice adoptării acestora la scară mare.
„Unele start-up-uri sau unii inovatori consideră că legislația actuală nu se potrivește neapărat cu această călătorie digitală. Sunt, însă, foarte multe cerințe a căror necesitate trebuie evaluată de Banca Centrală, analizând atât imaginea de ansamblu, precum și intermedierea financiară”, explică Péter Sajtos, coordonatorul departamentului pentru politici de digitalizare din cadrul Băncii Centrale a Ungariei.
În joc este intermedierea financiară
Au trecut deja aproape 3 decenii de când prima monedă digitală era folosită la scară extinsă. E-gold a fost introdusă pe piață în 1996, ajungând rapid la milioane de utilizatori înainte ca guvernul SUA să o retragă, în 2008. E-gold și alte monede au fost, așadar, elemente perturbatoare în piață pentru ca apoi să dispară, însă introducerea unei forme digitale a monedei fiduciare a unei țări ca ban de circulație, este o problemă care necesită o atenție deosebită din partea statului și a autorităților competente în domeniu, pentru că scopul ar fi să devină o realitate de zi cu zi.
Implementarea CBDC-urilor ar însemna, în linii mari, plăți mai sigure, mai ieftine și mai rapide, dar și plăți transfrontaliere mai facile. În schimb, ar presupune și o serie de riscuri pentru economie în general, și pentru stabilitatea financiară în special.
„Pe deoparte, ar putea fi interpretat că este datoria băncilor naționale să furnizeze bani suverani oamenilor, care sunt siguri, ieftini, acceptați pe scară largă, convenabili și inclusivi. Dar pe de altă parte, una dintre cele mai mari amenințări pentru succesul acestora ar putea fi atractivitatea CBDC, care poate destabiliza sistemul financiar prin golirea băncilor de rezervele depozitare. Dacă o astfel de dezintermediere ar reduce capacitățile băncii de a-și desfășura una dintre activitățile principale, adică de a oferi credite, atunci noi, în calitate de bancheri naționali, ar trebui să găsim o modalitate de a întoarce banii înapoi în sistem- fie că este direct, o chestiune sensibilă din punct de vedere politic, sau indirect, prin extinderea mai departe a bilanțurilor noastre și prin posibila creare a și mai multor hazarduri morale”, explică, referitor la riscurile implementării CBDC-urilor, Linardo Martinčević.
Acești bani digitali pot fi echivalentul unui instrument valoros sub egida căruia se pot dezvolta sisteme de plăți mai competitive, mai reziliente și mai inovatoare. Mai mult, ar putea genera și o schimbare la nivelul mentalității colective, este de părere Péter Sajtos care consideră că CBDC-urile și stablecoin-urile sunt cele care ar putea pregăti industria de atingerea unui nou nivel, pentru că „au posibilitatea de a înnoi gândirea într-un mod digital în ceea ce privește serviciile financiare”.
Autoritățile de reglementare trebuie să știe când să acționeze și când nu
Pentru a pregăti terenul pentru această nouă realitate, cea mai mare provocare a autorităților financiare rămâne să aleagă în mod corect când să stea deoparte și să permită inovației să se desfășoare, respectiv când să intervină pentru a o gestiona, reglementa sau chiar stopa.
„A găsi echilibrul optim și a acționa în mod oportun sunt unele dintre cele mai provocatoare sarcini cu care ne confruntăm”, mai spune Martinčević, adăugând că Banca Națională a Croației a avut momente în care doar a observat dezvoltările din piață, dar și momente când a acționat. De exemplu, atunci când a observat o creștere a interesului croaților pentru crypto-active, a emis declarații pentru a-i avertiza pe consumatori cu privire la riscurile care vin la pachet cu astfel de tranzacții.
Similar, și Banca Națională a Ungariei a publicat anul trecut recomandări dedicate transformării digitale a instituțiilor de credit, axate pe subiecte care trebuie luate în considerare pentru a stabili sfaturi de bune practici, conform coordonatorului departamentului pentru politici de digitalizare din cadrul acestei bănci. Sajtos punctează că băncile trebuie să își asume un rol activ în cultivarea pâlniei de achiziție a participanților în piață: „Grupurile de reglementare din bănci trebuie să fie lipsite de prejudecăți cu privire la inovație, este o lecție importantă, cred eu. Considerăm că rolul și sarcina noastră sunt să subliniem nevoia pentru digitalizare și inovație”.
Huburi care găzduiesc inovația
Pentru a pregăti terenul pentru dezvoltarea soluțiilor fintech care să digitalizeze sistemele financiare, atât Banca Ungariei, cât și cea a Croației, au creat huburi de inovație care reprezintă un punct de referință unde jucătorii din piață pot primi sprijin în ceea ce privește aplicarea cadrului de reglementare specific competențelor băncii, dar și informații esențiale dezvoltării. Conform lui Martinčević, astfel de huburi reprezintă un bun punct de plecare pentru identificarea celor mai bune practici, dar și pentru o aliniere a diverselor abordări de reglementare.
Atât Linardo Martinčević cât și Péter Sajtos vor fi prezenți în panel alături de băncile comerciale și jucători din industrie, în două săptămâni, la Unchain Fintech Festival, în Oradea.
Be the first to comment