Conferința VELUX Build for Life, evenimentul pe tema arhitecturii viitorului, s-a desfășurat în perioada 15-17 noiembrie și a reunit peste 90 de vorbitori, care au prezentat cele mai recente rezultate ale cercetării privind clădirile sănătoase într-o eră post-COVID, arhitectură durabilă și rolul industriei construcțiilor în reducerea amprentei de carbon. Experții în domeniu au ajuns la concluzia că un viitor în care clădirile au zero amprentă de carbon este posibil, însă există numeroși factori de luat în considerare.
“Dacă ne-am fi ridicat standardele de construcție referitor la ventilație, filtrare și purificatoare portabile de aer, transmisia COVID-19 ar fi scăzut semnificativ. Dacă citiți despre un focar, de obicei acesta a avut loc în interior și în locații slab ventilate sau slab filtrate. În clădirile care au sisteme de ventilație și filtrare îmbunătățite, răspândirea este redusă sau nu există chiar deloc”, este concluzia la care a ajuns Joseph Allen, profesor asociat și director al Programului pentru clădiri sănătoase de la Universitatea Harvard, care a împărtășit podiumul virtual la conferință cu John Macomber, lector senior la Universitatea Harvard.
Ei au discutat despre cele mai recente cercetări și opinii științifice privind sănătatea din clădiri în era post-pandemică și nu numai.
Profesorii de la Harvard au împărtășit și rezultatele noului lor studiu global, în care au analizat starea cognitivă a oamenilor care lucrează afară atunci când poluarea aerului exterior este ridicată.
„Am demonstrat empiric în acest studiu faptul că, atunci când poluarea aerului exterior este ridicată, dacă setați corect sistemul – aveți filtre bune, ventilație bună – puteți reduce semnificativ nivelurile de poluare ale aerului în interior. Dacă vă administrați corect clădirea, aceasta poate fi un loc de refugiu. Vă puteți decupla total de ceea ce se întâmplă în exterior” – afirmă Allen, care este expert în modul în care calitatea aerului din interior afectează sănătatea și capacitatea cognitivă umană.
Totodată, conform unui alt studiu pe care l-a efectuat, o concentrație mai mică de particule la care au fost expuși participanții a dus la o performanță mai bună a funcției cognitive și a avut beneficii serioase pentru sănătate precum reducerea spitalizării și a bolilor cardiovasculare.
Lemnul va avea un rol central în arhitectura secolului XXI
Conferința Build for Life, un eveniment hibrid desfășurat în Copenhaga, a reunit profesioniști din industrie și lideri de gândire globali, care au discutat despre cele mai mari provocări și oportunități din industria construcțiilor de astăzi și au explorat capacitatea luminii naturale de a contribui la clădiri sănătoase și durabile
Discuția arhitectului austriac Juri Troy s-a concentrat pe motivul pentru care un design bun este crucial pentru durabilitate și longevitate.
„Trebuie să construim mai mult cu materiale provenite din surse regenerabile oriunde este posibil. Aceasta este singura opțiune pentru clădirile noi, pentru că astfel putem ajunge la un punct în care acestea își pot șterge total amprenta de carbon” – a explicat el, subliniind că lemnul, de exemplu, face posibilă economisirea carbonului în structura sa, atunci când este folosit în mod corect.
De asemenea, expertul a împărtășit audienței faptul că lemnul va avea un rol central în arhitectura secolului XXI. „În viitor, ar trebui să construim doar pentru a îmbunătăți problema schimbărilor climatice. Arhitectura nu ar trebui să facă parte din problemă, ci să devină parte a soluției”– a adăugat Troy, al cărui proiect emblematic este casa 100% neutră din carbon, Sunlighthouse, realizat în 2010, în Austria.
Synus Linge, co-fondator și director de creație al EFFEKT Architects, s-a aflat, de asemenea, printre vorbitorii care au împărtășit marile paradoxuri ale locuințelor pe care el și echipa sa le cercetează. Paradoxul sustenabilității este că, în timp ce populația urbană crește și stocul de locuințe se dublează, trebuie să ajungem la zero emisii nete până în 2050 pentru a evita schimbările climatice dramatice. Pe de altă parte, paradoxul accesibilității presupune că numărul gospodăriilor se va dubla până în 2050 cu 3 miliarde de oameni care au nevoie de o locuință, însă doar 7% au acces la finanțări corespunzătoare. În același timp, paradoxul conviețuirii explorează că, deși sunt mai mulți oameni care trăiesc mai aproape și mai conectați, depresia este acum cea mai răspândită boală din lume. Prin urmare, arhitectul danez își concentrează munca pe o viață sănătoasă.
El și-a prezentat cel mai recent proiect – care este dezvoltat în parteneriat cu VELUX – „Living places Copenhagen”, în care își propune să arate că este posibil în practică să se proiecteze și să se construiască case sănătoase atât pentru oameni, cât și pentru planetă. „Dacă locuințele noastre ar putea îmbunătăți sănătatea atât a oamenilor, cât și a planetei, prin selecția atentă a materialelor, tehnicilor de construcție, utilităților și configurației de design a spațiilor interioare și exterioare? Trebuie să punem accentul pe lumina naturală: cum obținem tipul potrivit de lumină naturală și cum conectăm natura la ferestrele noastre?” a întrebat el, adăugând că soluțiile pe care le avem la îndemână astăzi ne permit să reducem radical amprenta clădirilor noastre, probabil până la 70-75%. Cele cinci principii care susțin acest nou mod de a construi sunt: o viață sănătoasă, comună, simplificată, adaptabilă și scalabilă. Proiectul va arăta o transformare de la singurătate – case suburbane separate – la comunitate, un concept pe care, potrivit cercetărilor arhitectului, mulți danezi doresc să îl adopte.
Sectorul construcțiilor generează aproximativ 40% din emisiile anuale globale de CO2
Conferința a început cu discursul lui David Briggs, CEO al Grupului VELUX, care tocmai sosise de la Conferința Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP26) din 2021 și a fost „încurajat de faptul că s-a vorbit mult despre rolul industriei construcțiilor și al clădirilor” în relație cu schimbările climatice. Este știut de ceva timp faptul că sectorul construcțiilor generează aproape 40% din emisiile anuale globale de CO2.
„Sperăm să îi inspirăm pe alții, pentru că vrem să oferim orice ajutor putem. Doar ajutând industria construcțiilor în cât mai multe parteneriate putem face față acestor provocări și, totodată, putem contribui la bunăstarea oamenilor care locuiesc în aceste clădiri”– a spus Briggs, adăugând că scopul VELUX este acela de a reduce amprenta de carbon și de a ajuta să demonstreze că este posibil să se facă acest lucru în industria construcțiilor.
Acesta este motivul pentru care compania și-a lansat anul trecut strategia de sustenabilitate, care prezintă obiective ambițioase, printre care și obiectivul de a deveni complet neutră în ceea ce privește carbonul până în 2041.
El a prezentat și modelul Build For Life Compass, al cărui scop este să pună ideile în practică. Briggs este în companie de trei decenii și a fost un martor al modului în care acumularea de cunoștințe și informații prin parteneriate cu cercetători și arhitecți a devenit „parte a ADN-ului VELUX”.
Be the first to comment